Pot înţelege greşeala, pot accepta
inabilitatea, dar în acţiunile relativ recente ale lui Traian Băsescu nu despre
greşeli e vorba, cu atât mai puţin despre inabilităţi. Să le luăm pe rând pe
acelea care chiar contează, cele care fac o imagine corectă a ceea ce e
„dreapta” la noi şi cui serveşte ea. Prima greşeală a fost nominalizarea ca
premier a oligofrenului mitoman în absenţa unui plan bine pus la punct de
supraveghere a sa şi a găştii pe care el o reprezintă. Atunci ar fi trebuit să
numească un premier pdl, iar dacă el nu era acceptat de parlament, ajungeam la
alegeri anticipate; apoi vedeam noi... O a doua greşeală a fost lipsa de
reacţie în faţa rezultatelor halucinante de la locale, când şi un elev de liceu
ar fi înţeles că ele au fost cumplit măsluite, altfel nu se înregistrau scoruri
electorale ce le-au întrecut şi pe cele de faţadă, ale lui Ceauşescu (88,7% la
locale în „epoca de aur” şi 90% Piedone de la PC în 2012; şi, că tot veni
vorba, Piedone unde avea domiciliul în 2012, acolo unde şi-a luat permis pentru
toate categoriile într-o singură zi sau în sectorul 4?). O a treia gravă
greşeală a comis-o când a recomandat „răul cel mai mic” şi, apoi, când a spus
că ar trebui susţinut Klaus cel Lent. De ce spun asta... Fără nici o discuţie,
pnl este un partid clientelar şi client al Moscovei, aşa cum s-a văzut de
foarte multe ori pe parcursul loviturii de stat continuate. Un Căcărău care, ca
preşedinte interimar nu s-a sfiit să se afişeze cu ruşii sau rusofilii, un
Hasotti care povestea cum va fi viitorul politic al ţării sau un Vosganian care
a „haiducit” energie ieftină pentru miliardarii lor de mucava, toţi sunt dovada
vie că liberalismul e de stânga şi în slujba „licuriciului” din Piaţa Roșie.
Cu toate astea, Băsescu l-a sprijinit pe
Klaus, unul şi acelaşi cu „premierul GRIVCO”, poate din nepăsare, poate
accidental sau conjunctural, dar poate, totuşi, nu chiar... A fost un final de
mandat penibil, în care luptătorul de mai ieri a devenit o umbră ce apărea rar
şi vorbea deseori contradictoriu cu sine, de la o apariţie la alta. Jucătorul
de ieri, inteligent, spectaculos, agresiv şi cerebral a devenit un personaj
şters a cărui importanţă aproape că nu mai există; „cucul” care ieşea cândva,
pe final de mandat se hodorogise şi nu mai anunţa nimic. „Ce putea să facă?”,
ar spune un fan al său... Putea, şi putea multe... A ştiut perfect, atunci când
a determinat apariţia Mişcării Populare, că liberalismul european e de stânga,
dar nu numai că n-a pomenit o vorbă despre impostura liberală într-o „dreaptă”
de operetă, dar a mai şi încurajat Mişcarea şi apoi Partidul să-şi asume că
sursă doctrinară liberalismul clasic, deşi el l-a inspirat şi pe Marx, doar că
ăla nu creea un curent de dreapta, ci de extremă stângă. Ca orice om de bună
credinţă, am considerat asta o gafă ce provine dintr-un reflex indus de
propaganda roşie post-decembristă, dar cele ce au urmat mandatelor
prezidenţiale au arătat că nu e deloc chiar aşa...
Toată lumea a aşteptat revenirea pe scenă
politică a lui Traian Băsescu şi, excepţie făcând fanii persoanei, nu şi ai
unor idei, toate aşteptările au fost în van... Am crezut sincer că doar ce va
reveni, că PMP va şi deveni un partid creştin-democrat autentic, naţional şi
european, unul care să dea o garanţie partenerilor României, că democraţia n-a
murit şi are cine se luptă pentru reafirmarea ei. În loc de asta, apare pe
sticla televizoarelor un personaj deloc la fel de strălucitor, cu un discurs nu
foarte clar, nu foarte concret, unul ce seamănă bine cu „limba de rumeguş”
liberală. Ca urmare, Băsescu anunţă că vrea să facă din PMP o alternativă
viabilă a... pnl! Adică nu un partid de dreapta, creştin-democrat, ci unul de
stânga – liberal! E cât se poate de limpede că omul politic Traian Băsescu a
„naufragiat” ca un petrolier, iar locul său a fost luat de un politician de
duzină care face „cristiane” printre „jaloanele” deja înfipte de usl.
Nu ştie el că liberalismul românesc care
singur se reclamă ca provenind din liberalismul clasic, este un curent de
stânga? Efectiv nu are cum să nu ştie, atât timp cât pnl este afiliat la ALDE
(grupul liberal european), grup aliat, ca şi în România, cu socialiştii
europeni, nu cu popularii. Dar PMP este afiliat grupului PPE, deci teoretic
poate fi de dreapta, aşa cum singur îşi şi spune. Atunci cum poate să adopte o
linie de stânga, liberală? Toate au o singură explicaţie: liberalii manipulează
o populaţie incapabilă să se informeze şi se declară de dreapta, iar popularii
lui Băsescu le calcă pe urme, încercând să „le ia fata”, dar şi ei manipulând
la fel de politicianist. În acest fel, PMP şi-a asigurat coada partidelor
liberale, iar Traian Băsescu a naufragiat, în loc să intre în istorie. Mă
despart net de un asemenea mod de a face politică! L-am susţinut pe fostul
preşedinte atât timp cât am crezut în onestitatea lui şi în capacitatea sa de
luptă, dar mereu eu am fost partizanul unor idei, nu susţinătorul tâmp al unei
persoane, poate şi pentru că ideile rămân, pe când persoanele, iată, se
schimbă, mor politic şi dispar.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu